 |
Cu cea mai adâncă sensibilitate şi mare măiestrie a împlinit sculptorul Alexandru Pană sarcina de a crea un portret autentic al poetului naţional român Mihai Eminescu (1850-1889). În faza de pregătire a acestei importante lucrări nu a fost, bineînţeles, suficientă doar cunoaşterea fizionomiei personajului pe baza fotografiilor cunoscute ce ne transmit doar aspectul exterior şi o anumită expresie a feţei. Alexandru Pană a studiat în detaliu poeziile lui Eminescu şi s-a ocupat mult şi profund cu biografia celui pierit în mod tragic. În acest mod i-a reuşit nu numai să realizeze asemănarea dorită, dar şi să dea lucrării un sens a cărui profunzime iese clar în evidenţă - nu în felul exagerărilor expresive ci în amonia formei închise, în echilibrul dintre trup, suflet şi spirit. Aceasta presupune a privi poezia naturii şi de dragoste lui Eminescu, profund filozofică, în totalitatea ei, totuşi ca o creaţie încărcată de tradiţie la nivelul clasicismului, cu toată înclinarea unei resemnări pesimiste, explicabilă ca rezultat a unei revolte eşuate în toate arhetipurile romanticului.
Pană vede momentele forte pe care le întruchipa Eminescu în condiţionarea lor reciprocă nu ca contraziceri: setea de cunoaştere şi deschiderea către viaţă, dăruire şi fugă de lume. Ne lasă să constatăm câtă vitalitate şi putere de creaţie a fost necesară poetului pentru a nu se prăbuşi neputincios în posibilul conflict între natural şi conştiinţă, între trăire şi raţiune.
Alexandru Pană, născut la 28 aprilie 1916 în Brăila, România, trăieste deja din 1944 în Germania. A studiat între 1949 şi 1953, în final ca elev la Academia de Arte din Nürnberger, la Hans Wimmer, unul din cei mai importanţi sculptori germani ai sec. 20 care tocmai în portretistică – nu numai în clasicii cai şi nuduri - a ştiut să redea ceea ce este esenţial. Începând din 1953 până în 1955 Pană îşi aprofundează calităţile la Heinrich Kirchner în cadrul Academiei din München, mai ales în metodele practicate acolo privind turnarea bronzului.
Începând din 1956 Pană conduce propriul atelier şi este apreciat ca un specialist în turnarea bronzului, preluând turnarea modelelor din argilă şi gips ale colegilor cunoscuţi. Participă din 1957 cu o parte din creaţia proprie – cel mai mult portrete şi bronzuri de cai - la expoziţia anuală a 'Secession' în Haus der Kunst din München.
Pană dezvăluie constant în rafinamentul formei închise o concepţie deosebită privitor la sculptură. Spiritul modelează materia şi tot ce este natural poate fi pătruns de el: făcut vizibil de un artist ca Pană. Graţie şi rigoare, mişcare şi statuar îi sunt în mod egal principii călăuzitoare. Ar putea să sune exagerat deoarece Pană, cu toată puterea sa de creaţie, nu a cunoscut până acum recunoaşterea meritată putând să îl aşezăm însă, fără disuţie, alături de Hans Wimmer sau Gerhard Marcks.
Pe umărul bustului poetului Mihai Eminescu, Pană a pus o strofă a liricului grec Pindar: „Un somn ne înconjoară mica viaţă. Suntem făcuţi din acea materie din care visurile-l împletesc” Cu limbajul său orientat puternic limbajului poetic popular Eminescu a devenit un far pentru lirica română. Alexandru Pană contribuie ca mesajul lui Eminescu să rămână viu în contemporaneitate.